EXCLUSIV. Cum se pregătește România pentru noul val de refugiați ucraineni. Președintele Comitetului Economic și Social European: Toate țările europene fac acum calcule în acest sens. E greu de anticipat la ce să ne așteptăm

România, alături de celelalte țări din Europa de Est, se pregătește să redeschidă centrele de primire pentru refugiații ucraineni. Autoritățile anticipează că un nou val de refugiați va trece frontierele țărilor vecine în această iarnă, în contextul în care, în mai multe orașe din Ucraina, rețeaua electrică și centralele de încălzire sunt dezafectate din cauza bombardamentelor Rusiei.

Ionuț Sibian, director executiv FDSC (Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile), și membru în Comitetul Economic și Social European (CESE), din partea societății civile, a declarat recent că societatea civilă și autoritățile române pregătesc deja infrastructura pentru primirea acestui nou val de refugiați ucraineni.

La rândul său, Christa Schweng, președintele Comitetului Economic și Social European (CESE), a declarat pentru GÂNDUL că, în acest moment, primirea noului val de refugiați este o preocupare în toate țările europene, însă e dificil de estimat care va fi amploarea acestuia.

„Cred că toate țările europene fac acum calcule cu privire la primirea unui nou val de refugiați. Însă este foarte dificil de estimat câte persoane (n.r. se vor îndrepta la iarnă către țările europene) pentru că unii dintre ucraineni se întorc în țară, alții pleacă din țară. Și în acest context e greu de anticipat la ce să ne așteptăm. Cred că toate statele europene se pregătesc pentru această situație”, a declarat, pentru GÂNDUL, Christa Schweng.

ONG-urile din UE semnalează deja creșterea numărului de refugiați

Președintele CESE s-a aflat la București zilele trecute, pentru a participa la o dezbatere legată de contribuția societății civile, în colaborare cu autoritățile din România, la gestionarea situației refugiaților ucraineni.

Până la 30 octombrie 2022, în România s-au înregistrat 1.460.854 de refugiați veniți din Ucraina și 700.260 din Republica Moldova. Din acest total, 87.853 au rămas în România, iar 78.323 au solicitat statut de protecție temporară. Însă este de așteptat ca cifrele să se modifice radical la iarnă.

Discuțiile între oficialii europeni, autoritățile române și reprezentanții ONG-urilor vin în contextul în care organizațiile de caritate din întreaga Europă spun că există acum semne de intensificare a mișcărilor peste granițe și își intensifică pregătirile, așa cum notează The Guardian.

În prezent, Organizația Națiunilor Unite (ONU) apreciază că sunt circa 4,5 milioane de refugiați ucraineni înregistrați în diferite scheme de protecție ale statelor UE. Iar România, alături de celelalte state care au graniță cu Ucraina, sunt în prima linie a valului de refugiați.

„Se simte și este de așteptat să crească numărul refugiaților. În prezent, vorbim de o creștere cu 15%. Suntem contactați de oameni care deja sunt cazați în Košice și caută cazare pentru membrii familiei și cunoștințele care se află încă în Ucraina”, a declarat, potrivit The Guardian, Roman Dohovič, care coordonează acțiunile de întrajutorare din orașul Košice din estul Slovaciei.

Reuters relatează că planul de urgență al guvernului slovac are în vedere un posibil aflux de sute de mii de persoane în următoarele luni.

Cum este pregătită România pentru noul val de refugiați

Joi, 10 noiembrie, Christa Schweng, alături de Ionuț Sibian, s-a întâlnit cu reprezentanții Asociației Ateliere Fără Frontiere (AFF) din București, unde au discutat acțiunile concrete ale AFF pentru integrarea refugiaților în viața socială și profesională din România.

„Vorbim despre rolul societății civile în sprijinul acordat refugiaților din Ucraina. I-am avut alături pe cei de la Asociația ONG-urilor pentru servicii sociale, care cuprinde 60 de organizații între care și cei de la Ateliere Fără Frontiere. Reprezentanții ONG-urilor au discutat cu partenerii din alte țări cum au acționat în tot acest efort la întâlnirea la care a participat Raed Arafat și Mădălina Turza, consilier de stat la Cancelaria Prim-ministrului, iar reprezentanții CESE au fost foarte impresionați de modul în care s-a mobilizat societatea civilă în România pentru a acorda sprijin refugiaților ucraineni”, a declarat pentru GÂNDUL directorul FDSC , Ionuț Sibian.

Spre exemplu, ultimul proiect lansat de AFF, dedicat integrării refugiaților, urmărește stabilizarea persoanei prin facilitarea accesului la dobândirea limbii române, la asistență juridică, evenimente comunitare și îngrijire a copiilor, îngrijire medicală și locuință, dar și prin integrare pe piața muncii. Persoanele sunt consiliate pentru identificarea opțiunilor pe care le au din perspectiva pieței muncii, în acord cu nevoile lor conexe. Ca urmare, sunt angajați direct la AFF sau îndrumați și însoțiți către alți angajatori cu care AFF are parteneriate. Sunt organizate și întâlniri comunitare cu refugiații.

„Experiența Ateliere Fără Frontiere în angajarea persoanelor vulnerabile și rezolvarea aspectelor sociale, medicale, educaționale ne-a ajutat să venim în întâmpinarea nevoilor persoanelor din Ucraina”, explică Demian Thiery, director general AFF.

În ultimele două luni, datorită acestui proiect, au avut loc aproximativ 400 de întâlniri de consiliere cu persoane care au nevoie de sprijin și 22 de persoane au fost angajate la AFF, precum și în cadrul altor companii. Programele pentru refugiați ale asociației sunt susținute financiar de UNHCR, Agentia ONU pentru refugiați, Fondation Air Liquide și Fundația Swiss Solidarity.

Reprezentantul CESE din partea societății civile: Apreciez că există în acest moment capacitate de cazare și de reacție

Reprezentantul CESE din partea societății civile, Ionuț Sibian, a adăugat că discuțiile de la reuniunea dintre autoritățile române și reprezentanții Comitetului Economic și Social European (CESE) s-au axat pe identificarea resurselor care ar putea fi accesate pentru a integra noul val de refugiați așteptat la iarnă.

„Acum, oamenii se gândesc să se întoarcă în Ucraina, dar semnalele noastre sunt că, în contextul în care Rusia bombardează facilitățile de încălzire și de furnizare de apă vom avea, când vine frigul, un nou val de refugiați. Și vrem să fim pregătiți. Locuri de cazare ar fi, pentru că sunt mulți care s-au întors în țară sau, în alte cazuri, s-au angajat și au închiriat. Apreciez că există în acest moment capacitate de cazare și de reacție”, a precizat Ionuț Sibian.

El a adăugat că autoritățile europene au apreciat modul în care s-a mobilizat societatea civilă.

„Apreciez că ne-am descurcat mai bine decât ne așteptam, pentru că, spre deosebire de celelalte țări, România nu are o experiență în a lucra cu refugiații. Și când a fost războiul din Siria, România nu a făcut parte din rută. Noi nu aveam decât două-trei organizații specializate pe această activitate. Or, toată lumea ș-a lăsat treburile și s-a apucat să găsească cele mai bune modalități de a-i ajuta pe refugiați. Atât autoritățile, cât și sectorul neguvernamental au colaborat eficient și au făcut o treabă foarte bună. Am organizat cursuri de limbă română, am făcut demersuri să-i aducem împreună, ONG-urile i-au pus în legătură cu psihologi specializați în traumă de război, au lucrat cu copiii, cum ar fi Centrul Nicolina din Iași, unde sunt 250 de oameni”, a adăugat Sibian.